EVOLUȚIA COMPANIEI

Până la izbucnirea primului război mondial, nu exista în România nici o fabrică pentru prelucrarea de laminate din metale şi aliaje neferoase. Acestea erau importate, în principal din Austria, Ungaria, Germania.

Datorită cererii tot mai mari de astfel de produse, un grup de investitori austrieci a finanţat construcţia unei astfel de fabrici la Braşov; construcţia a durat doi ani – 1923-1924.

Denumită Prima Fabrică Românească pentru laminat şi tras metale – FAROLA, aceasta a început să producă în 1925.

Reprezentând o noutate pentru fabricaţia românească, în primii ani exploatarea nu a dat rezultate strălucite, ceea ce a determinat proprietarii să o vândă unei societăţi franceze “Compagne Française des metaux Laminoirs et Trèfileries du Hâvre”. Sub această conducere, fabrica a fost exploatată între anii 1927-1933, când fabrica a fost închiriată unei societăţi române sub denumirea de “Exploatarea FAROLA”.

Din acest moment, atât condiţiile internaţionale, cât şi politica internă de încurajare a industriei naţionale, fabricaţia de laminate-trase-trefilate neferoase a crescut semnificativ. Cerinţele pieţei fiind din ce în ce mai mari, Fabrica de vagoane “UNIO” Satu Mare a înfiinţat o secţie “Laminor” cu producţie asemănătoare cu “FAROLA”. Iniţial firme concurente, “Exploatarea FAROLA” – Braşov şi “Secţia Laminor” de la “UNIO” s-au cartelat, înfiinţând în Bucureşti un sediu comun de primire comenzi şi vânzări, sub denumirea de “Bevermet”.

La 1 aprilie 1937, grupul “ASTRA” – Arad cumpără fabricaţia de vagoane de la “UNIO” Satu Mare, iar “Secţia Laminor” se transformă în “Noua Societate a Atelierelor Vulcan” – Satu Mare. În vederea concentrării producţiei, “Exploatarea FAROLA” – Braşov se desfiinţează, iar personalul tehnic şi de specialitate este transferat la Satu Mare. Utilajele rămase la Braşov trec în proprietatea unei noi societăţi cu denumirea “FAROLA”. În acelaşi timp, la Braşov ia fiinţă societatea “METROM” – Braşov. Din acest moment, “METROM” şi “FAROLA” vor lucra sub conducere unică.

În anul 1938, societatea “VULCAN” – Bucureşti cumpără “Noua Societate a Atelierelor Vulcan” – Satu Mare şi înfiinţează în Bucureşti Societatea “LAROMET” – LAminoarele ROmâneşti de METale, cu sediul în Bucureşti, Bd. Bucureştii Noi, în locul societăţii “Vulcan” Bucureştii Noi. Maşinile şi personalul tehnic de specialitate, precum şi lucrătorii de bază, au fost transferaţi la Bucureşti, la Societatea “LAROMET”.

Societatea “LAROMET” a luat fiinţă pe 12 martie 1938, iar producţia a început pe 1 septembrie 1938.

Societatea “LAROMET” a avut ca scop producerea de semifabricate din metale şi aliaje neferoase – cupru, alamă, alpaca, zinc, aluminiu, plumb, bronz, etc. sub formă de plăci, table, benzi, ţevi, bare şi sârmă. În plus, fabrica şi plăci plane şi ambutisate pentru cutiile de foc ale locomotivelor cu abur.

În acest scop, a fost dotată cu:

– Secţia Turnătorie, pentru fabricarea platinelor şi biletelor destinate laminării şi extruziunii la cald. Dotări principale: cuptoare cu inducţie pentru topit alamă, cuptoare basculante cu creuzet de grafit, cuptor rotativ pentru topire cupru. Turnarea se efectua în cochile metalice răcite cu apă. Pentru valorificarea deşeurilor impure din cupru, secţia era dotată cu un cuptor de rafinare cu vatră – capacitate 3 tone. Pentru recuperarea alamei din cenuşi şi a cuprului din zguri de rafinare, societatea era dotată cu un cuptor rotativ cu flacără şi cu un cuptor înalt Water Jacket.

– Secţia Laminoare, pentru produse plate: un laminor duo reversibil pentru plăci din cupru, o linie de 4 caje duo nereversibil pentru table, un laminor Schmitz pentru benzi. Atelierul pentru zinc cuprindea un cuptor cu inducţie pentru topire, masă carusel de turnare platine, o  linie de 2 caje duo nereversibil pentru table din zinc. În 1940, în această secţie s-a instalat o linie de prese de ambutisare pentru tuburi de cartuşe de infanterie.

– Secţia Extrudate-Trase-Trefilate. Aceasta era dotată cu o presă hidraulică de 1000 tf pentru ţevi, bare şi sârme. Materialul presat se transmitea atelierului ţevi-bare, dotat cu felurite bancuri de tras, sau atelierului sârmă alamă, dotat cu maşini de trefilat şi îndreptat. Secţia mai era dotată cu un laminor-calibru pentru sârme din cupru, folosind drept materie primă wire-bare din import sau bare turnate la “METROM” sau “LAROMET”.

Pentru asigurarea personalului specializat, uzina şi-a înfiinţat propria şcoală profesională, funcţionând până în anii 1950. Aceasta a pregătit muncitorii şi viitoarele cadre de specialitate, care au lucrat în anii 1960 – 1980, până la pensionare.

Începând cu anul 1970, datorită industrializării central planificate, s-a hotărât modernizarea prelucrării cuprului şi aliajelor sale, precum şi specializarea acesteia. Astfel, turnarea tuturor biletelor din cupru s-a transferat la Combinatul Metalurgic I.M.M.N. Baia Mare, fabricarea sârmelor din cupru la I.C.E.E. – Zalău şi I.C.M.E. – Bucureşti, fabricarea tablelor şi benzilor din cupru şi aliajelor sale la METROM Braşov, iar fabricarea ţevilor, barelor, profilelor din cupru şi aliajele sale, precum şi a laminatelor din zinc, au rămas la LAROMET – Bucureşti.

În consecinţă, având spaţii suficiente, LAROMET a construit, la început, o nouă turnătorie, apoi, în deceniul 1970-1980, succesiv, trei travee alăturate.

Dotările au fost dintre cele mai  moderne în acea epocă: instalaţii de turnare semicontinuă şi continuă pentru aliaje din cupru, prese de extruziune hidraulice cu ulei, laminoare de ţevi, maşini de tras ţevi de cupru în colaci, maşini combinate de tras din colaci în drept, cuptoare continue de recoacere cu atmosferă de protecţie.

Evident, în afara noilor capacităţi modernizate, atât LAROMET Bucureşti, cât şi METROM Braşov au continuat producţia de laminate plate, respectiv extrudate-trase, pe vechile capacităţi. Ultima precizare o constituie faptul că, până la căderea comunismului, în 1990, produsele LAROMET erau supuse interdicţiei la export, datorită resurselor limitate de materii prime.

În ianuarie 1991, întreprinderea LAROMET Bucureşti s-a constituit, prin Hotărâre de Guvern, în Societate Comercială pe acţiuni, sub denumirea de S.C. LAROMET S.A., având, iniţial, 65% capital integral de stat şi 35% capital al CONEF S.A. – societate de strategie, având, la rândul său, capital integral de stat.

Până la privatizare, la începutul anului 1999, societatea LAROMET a avut două reuşite substanţiale: modernizarea Turnătoriei la nivelul standardelor anilor ’90 şi realizarea de exporturi pe piaţa vestică.

La începutul anului 1999, pachetul majoritar de acţiuni a fost preluat de firma TRIP MATERIALS AG, astfel încât, datorită şi prezenţei altor acţionari privaţi minoritari, procentul de acţiuni deţinute de stat a coborât până la puţin peste 18%.

După preluarea pachetului majoritar, TRIP MATERIALS AG a stabilit obiective clare pe care le-a dus la îndeplinire. Într-o nouă concepţie de utilizare a spaţiilor şi capacităţilor, s-a trecut la reamplasarea tuturor utilajelor şi maşinilor performante în Hala Nouă, s-au creat fluxurile şi circulaţia de maximă eficienţă. După numai un an de la privatizare, s-a renunţat la utilajele uzate fizic şi moral, lucrându-se cu cele capabile să realizeze cerinţele de calitate la nivelul standardelor internaţionale. În anul 2000 utilajele şi maşinile pentru executarea sculelor şi pieselor de schimb au fost amplasate în hala de fabricaţie. Acest mod de structurare a permis desfăşurarea activităţii de producţie şi comercială în condiţii de conformitate a produselor cu un număr mediu de 190 – 200 angajaţi, firma încadrându-se în categoria celor mijlocii.